Alte pagini

CV filosofie
Filosofie
Lucrări ştiinţifice
Filosofie politică medievală
Imaginarul medieval al filmografiei contempor
Filosofie Antică
MihaiMaga.ro > Filosofie > Istoria ştiinţei antice şi medievale (curs master)

Istoria ştiinţei antice şi medievale (curs master)

 

Tematica cursurilorEvaluarePlanificarea prezentărilorEvaluare finalăRestanţe/Măriri

 

Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca

Masteratul de Filosofie Antică şi Medievală                                                                     FAM5201

Istoria ştiinţei antice şi medievale                                                                                          8 ECTS

curs + seminar, anul II, semestrul II, an universitar 2012/2013                                                    2+2

dr. Mihai Maga (mihaimaga@gmail.com)                                                                     miercuri, 18ºº-20ºº

 

Tematica cursurilor

 

1. Conceptul de ştiinţă. Paradigma antică a ştiinţei. Teorii antice şi medievale ale ştiinţei. Teoria naturalităţii cunoaşterii şi premisele naşterii ştiinţelor experimentale.

2. Astronomie. Universul premodernilor. Începuturile astronomiei şi calculul mişcărilor cereşti. De la Aristotel, Ptolemeu, Kosmas Indikopleustes, Martianus Capella, Bernardus Silvestris până la Copernic şi Galilei.

3. Fizică. Natura premodernilor. Teorii concurenţiale, de la atomismul grec şi latin la principiile fizicii aristotelice şi lumea fizică a medievalilor.

4. Matematică şi muzică. Numărul de aur al pitagoricilor şi fundamentele aritmeticii. Geometria greacă şi implicaţiile ei arhitectonice. Naşterea algebrei în lumea arabă şi implicaţiile ei economice. Descoperirea cuantificabilităţii sunetelor în numere întregi în muzica greacă. Evoluţia muzicii medievale de la monofonie la polifonie.

5. Alchimie. Principiile filosofice ale alchimiei. Materia perfectă, panaceul universal, solventul universal şi ingredientul secret. Paracelsus. De la alchimie la chimie.

6. Optică. Ştiinţa văzului în lumea antică şi teoria imaginii. Teorii ale luminii şi implicaţia teologică a opticii în evul mediu. De la Aristotel la Robert Grosseteste.

7. Psihologie şi medicină. Cum arăta imaginea de sine a omului premodern? Grija pentru suflet a peripateticilor. Subiectul pasiv şi activ: paşi spre modernitatea ştiinţifică. Conceptul greco/latin de sănătate. Medicina medievală şi Canonul avicennian.

8. Ştiinţe ale educaţiei. Modele educative din antichitate. Paideia greacă. Recuperarea educaţiei circulare în Evul Mediu, cazul lui Hugo din Saint Victor.

9. Gramatică şi lingvistică. Legătura dintre logica aristotelică şi gramatica limbii grece. Etimologiile ca studiu enciclopedic, Isidor din Sevilla. Problemele de traducere în perioada premodernă. Sistemul de scriere, elemente de paleografie.

10. Politică. Cetatea greacă şi fundamentele ei ştiinţifice: antropologie şi urbanistică la Hippodamos şi Aristotel. Naşterea ideii de democraţie modernă în principiul monastic quod omnes tangit. Naşterea parlamentarismului în teoria conciliarismului papal din Evul Mediu târziu.

11. Drept şi economie. Dreptul civil roman. Persoane, bunuri şi acte. Vocabularul greco-latin al schimburilor. Naşterea vocabularului medieval al costului şi valorii şi aportul arab al ştiinţei contabile în republicile italiene.

12. Arta militară. A purta războiul: mentalităţi premoderne şi strategii militare. Evoluţia armelor. Bătălii celebre. Cruciadele medievale şi implicaţiile lor culturale.

13. Teologie. Imaginarul ştiinţei moderne, născut din dificultăţile teologiei creştine, moştenitoare a iudeo-creştinismului şi a gândirii greco-arabe antice şi medievale.

14. Recapitulare. Unitatea conceptului de ştiinţă în premodernitate. Imaginarul modern, născut din sursele antice. Specificul paradigmei antice şi influenţa ei asupra modernităţii.

 

Bibliografie orientativă:

 

  1. Platon, Timaios
  2. Aristotel, Metafizica, Fizica, Despre suflet, Despre cer, Despre părţile animalelor
  3. Ptolemeu, Almagesta
  4. Paracelsus, Ars alchimica
  5. Bernardus Silvestris, Cosmographia
  6. Hugo din Saint-Victor, Didascalicon
  7. Robert Grosseteste, Opuscule filosofice
  8. Pierre Duhem, Systeme du monde, vol I-X
  9. Gh. Brătescu, Miracolul grec în medicină
  10. Alexandre Koyre, De la lumea închisă la universul infinit
  11. Amos Funkenstein, Teologia şi imaginaţia ştiinţifică
  12. G.E.R. Lloyd, Metode şi probleme în ştiinţa Greciei Antice
  13. J. Le Goff, J. Cl. Schmidt, Dicţionarul tematic al Evului Mediu Occidental
  14. Th. Mommsen, Istoria romană, vol I-IV
  15. J. le Goff, (coord.) Omul medieval
  16. J. P. Vernant (coord.), Omul antic
  17. I. P. Culianu, Cult, magie, erezii. Articole din enciclopedii ale religiilor

 

Evaluare

Masteranzii vor sustine o prezentare de seminar pe o tema stabilita impreuna cu titularul de curs. In sesiune se va desfasura un colocviu final.

 

Evaluare 2011

Evaluarea se va face astfel:
de la 0 la 3 puncte pentru o prezentare la seminar (1.)
de la 0 la 3 puncte pentru participarea activa la seminar (2.)
de la 0 la 3 puncte pentru colocviul final din sesiunea de examene (3.)
1 punct din oficiu

1. Prezentarea de seminar va încerca să satisfacă atât specificul cursului, cât şi preocupările masterandului. Obiectul prezentării este un text din perioada antică sau medievală, cu specific sau influenţă filosofică, iar demersul prezentării va viza originea, sursele, influenţele, implicaţiile acelui text. Prezentările vor dura aprox. 20 min. şi vor fi urmate de discuţii. Se recomandă pregătirea şi diseminarea (în format electronic sau clasic) a unor materiale adiţionale prezentării, decise de masterand: rezumate, citate, scheme etc. Se recomandă apropierea dintre prezentare şi tema de disertaţie.
2. Participarea activă la seminar va fi cuantificată prin minim 3 intervenţii în 3 seminarii diferite la prezentările colegilor. Intervenţiile sau simpla prezenţă nu aduc punctele automat, ci sunt evaluate în funcţie de pertinenţa lor ştiinţifică.
3. Colocviul final se va desfăşura pe baza textului redactat al prezentării (sau, la alegerea masterandului, pe baza unei alte prezentări redactate). Vizează doar o discuţie pe baza evaluării textului final şi comunicarea notei.

Pentru o înţelegere mai bună a metodei, redau desfăşurarea cronologică:
- la începutul semestrului masterandul îşi anunţă prezentarea şi stabileşte ziua
- pe parcursul semestrului, participă la cursuri şi la prezentările colegilor
- înainte de ziua prezentării, transmite colegilor şi cadrului didactic materialele adiţionale
- la termenul prezentării, îşi expune oral prezentarea şi participă la discuţia cu cei prezenţi
- după prezentare, dacă e cazul, îşi revizuieşte prezentarea şi o redactează conform standardelor
- înainte de colocviu cu cel puţin 2 zile, transmite cadrului didactic forma redactată
- în sesiune, participă la colocviu şi primeşte nota finală

 

Planificarea prezentărilor 2011

Data Nume Titlu
  3 martie
 ---  ---
 10 martie
 ---  ---
 17 martie
 ---  ---
 24 martie
 ---  ---
 31 martie
M. Bacanu
Aristotel, Fizica
  7 aprilie
 ---  ---
 14 aprilie
A. Bumb De ce exista cuvinte uitate
 21 aprilie
C. Berti Noica, Devenirea intru fiinta
  5 mai
I. Rad Platon, Phaidon
 12 mai
D. Jivan Aristotel, Despre suflet
 19 mai C. Criste Giordano Bruno, Despre infinit, univers si lumi

 

Evaluare finală

 

Textul prezentărilor va fi trimis în formă redactată până în 2 iunie. Joi, 2 iunie, de la ora 16 va avea loc un colocviu pentru anunţarea rezultatelor (prezenţa opţională).

Studenţii de la istorie care au ales acest curs ca opţional vor propune o temă până în 22 mai şi vor trimite referatele în cursul sesiunii. Colocviul pentru evaluare va avea loc în 4 iunie, de la ora 9, la sediul Catedrei de istoria filosofiei antice şi medievale.

 

Restanţe / Măriri

Examenul de restanţă sau mărire va avea loc în sesiunea de restanţe. Examenul constă într-un colocviu în care vor fi prezentate lucrările îmbunătăţite şi, pentru cei care nu au participat la seminarii, în scurte texte de comentat, din bibliografie. Textele scrise vor fi trimise anterior datei examenului.

Pentru sesiunea de restanţe din toamnă, studenţii se vor anunţa dinainte folosind informaţiile de contact. Vor pregăti un referat conform specificaţiilor referitoare la Evaluare şi vor primi la începutul sesiunii un citat din bibliografia principală pe care îl vor comenta în maxim 1 pagină (format electronic standard). Referatul şi comentariul vor fi trimise până în 8 septembrie.

Mihai Maga - Istoria ştiinţei antice şi medievale (curs master)
http://www.mihaimaga.ro/filosofie/istoria_stiintei.html